SISTEMUL HUMPLEU

Humpleu | Lucrari stiintifice | Harti | Galerie Foto | Pesteri din zona| Adrese utile | Contact

 

Zona Carstica Ic Ponor

Sistemul Hidrocarstic Ponor
Pestera Piatra Altarului
Pestera Rece
Pestera Poarta Alunului
Pestera Diaclaza
Ponorul Mare



Sistemul Hidrocarstic Cerbului
Sistemul Cerbului


Sistemul Hidrocarstic Coltului
Pestera Coltului
Pestera Pepii


Sistemul Hidrocarstic Honu
Pestera Honu
Pestera Fisura Neagra
Avenul din Cuciulat


Sistemul Hidrocarstic Humpleu
Pestera Vartopasu
Pestera Ghetarul de la Vartop


Alte sisteme hidrocarstice
Pestera Izbucul Alunului Mare
Pestera Grama
Pestera Lespezi
Pestera Ponorul din Cuciulat
Pestera Alunului
Pestera Zmeilor de la Onceasa
Pestera Saranciob
Pestera cu Ceata

Zona Carstica Ic Ponor

Zona Carstica Ic Ponor are o suprafata de circa 5000 Ha, fiind delimitata de roci vulcanice la nord si vest si de Falia Somesului la sud si est. In interiorul acestui perimetru sunt cantonate calcare in marea lor majoritate cretacice in care s-au dezvoltat numeroase pesteri, 12 dintre acestea depasind 1 km in dezvoltare: Humpleu, Cerbului, Grama, Vartopas, Rece, Piatra Altarului, Poarta Alunului, Ponoul Mare, Alunului, Coltului, Izbucul Alunului Mare, Diaclaza. Pana la inceputul anilor 80 s-a crezut ca perimetrul carstic este lipsit de pesteri importante. Intr-un interval de timp relativ scurt (15 ani) Clubul de Speologie Politehnica a reusit sa schimbe radical acest aspect. Intregul perimetru se gaseste pe teritoriul Parcului Natural Apuseni. Datorita importantei stiintifice si peisagistice deosebite, zona ce adaposteste Sistemul Hidrocarstic Ponor (Ponorul Mare, Pestera Piatra Altarului, Pestera Rece, Pestera cu Oase, Izbucul Alunului Mic), beneficiaza de un regim special de protectie.

Sistemul Hidrocarstic Ponor

Sistemul Hidrocarstic Ponor include pesterile: Piatra Altarului, Rece, Diaclaza, Poarta Alunului, Ponorul Mare, Ponorul Mic, Pestera cu Oase, Izbucul Alunului Mic si probabil Pestera TH. Pana in prezent nu s-a reusit jonctionarea acestor pesteri chiar daca intre unele dintre ele distanta este de ordinul zecilor de metri.

Pestera Piatra Altarului
foto:Gigi Fratila

Date morfometrice:
  • Dezvoltare = 3146 m
  • Denivelare = 86 m (d+ = 53 m, d- = 33 m)
  • Extensie = 900 m
  • cod cadastral S.P.3415/ .
Pestera protejata, clasa de protectie A (Rezervatie Stiintifica). Pestera se afla in custodia Clubului de Speologie Politehnica si este recunoscuta ca cea mai frumoasa pestera din Romania. Are o singura intrare situata in versantul drept al Vaii Ponorului. A fost descoperita in anul 1984 de catre speologii Daniel Carlugea si Doru Croitoru de la clubul anterior amintit. Este dezvoltata pe 4 nivele, unul activ unul semiactiv si doua fosile. Caracteristica acestei pesteri o reprezinta extraordinara bogatie si varietate de speleoteme calcitice. Sala Palatului si Galeria Paradisului sunt probabil cele mai frumos concretionate sectoare de pestera din Europa. Intre formatiunile deosebite ce se regasesc aici amintim: macrocristale de calcit (tip colti de caine) ce tapeteaza peretii "Geodei" si formeaza buzdugani si nuferi, cristale scheletice de calcit (triunghiuri escavate), stalagmite monocristal, coloane tip palmier, draperii cu nodozitati sferoidale, numeroase discuri, coralite, perle de pestera, helictite, etc. Impreuna cu Pestera Rece, Diaclaza, Ponorul Marte, Ponorul Mic, Pestera cu Oase si Izbucul Alunului Mic alcatuieste Sistemul Hidrocarstic Ponor. Datorita valorii deosebite, pestera are un regim de vizitare extrem de restrictiv. De altfel, datorita conformatiei galeriei de intrare (stramtori si puturi) vizitatorii trebuie sa posede un bagaj bogat de cunostinte tehnice speologice.
inapoi

Pestera Rece

Date morfometrice:

Pestera e cunoscuta si sub denumirea de Avenul lui Luci. Este o cavitate protejata, clasa de protectie B cu sectorul postsifon de clasa A si este in custodia Clubului de Speologie Politehnica. A fost descoperita in anul 1984 de catre Lucian Cioica si Oli (Silvius Patras) (Speo Poli). Din punct de vedere morfologic pestera poate fi impartita in 3 sectoare. Primul e reprezentat de galeria de acces cu aspect de aven, puturi, saritori separate de meandre stramte. Urmatorul sector e format dintr-o mare galerie cu aspect de diaclaza si cu portiuni de tub de presiune. Sectorul reprezentat de diaclaza e frumos meandrat si bogat concretionat, coralitele de aici fiind de o rara frumusete. Sectorul numarul 3 e reprezentat de o galerie activa, raul fiind cel ce se pierde de la suprafata prin Ponorul Mare de pe Valea Ponorului. Acesta apare la zi prin Izbucul Alunului Mic. Galeria activa prezinta si cateva sectoare de galerie fosila. Portiunea aflata postsifon a fost descoperita in anul 1985 de catre Misu Gligan in colaborare cu o echipa de la GEES (Cristi Lascu, Serban Sarbu, Dragos Petrescu). Aceasta adaposteste cel mai interesant depozit de oase de Ursus Speleus din Romania, pentru ca oasele sunt aranjate intr-o anumita pozitie, ceea ce constituie un ritual al omului de caverna. Parcurgerea pesterii este de dificultate medie, implicand folosirea de echipamente TSA. Pestera se afla in continuare in explorare, an de an descoperindu-se noi sectoare. In prezent se lucreaza la efectuarea jonctiunii cu Ponorul Mare.
inapoi

Pestera Poarta Alunului

Date morfometrice:

Pestera face parte din Sistemul hidrocarstic Ponor. E localizata in versantul sting al Vaii Alunului Mic, la o altitudine relativa de 80m. A fost descoperita in anul 1985 de catre Ovidiu Guja (Speo Poli). Se prezinta sub forma unei galerii fosile, puternic meandrate si care se termina prin colmatarea la diferite pozitii a nivelelor de meandru. Pestera prezinta curent de aer in zona intrarii ceea ce ne da sperante in privinta unor viitoare explorari. Parcurgerea nu necesita echipamente de TSA, dar e destul de complicata datorita meandrarii atit in plan vertical cat si in plan orizontal, ce poate duce la rataciri.
inapoi

Pestera Diaclaza

Date morfometrice:

Pestera Diaclaza e localizata in versantul drept al Vaii Ponorului, la o altitudine relativa de 90m. A fost descoperita in anul 198? de catre ??? (Speo Poli). Este pestera protejata, aflata in custodia Clubului Politehnica. Din punct de vedere morfologic pestera se poate imparti in 2 sectoare. Sectorul de intrare are aspect de aven fiind constituit dintr-o serie de saritori separate de stramtori si meandre. Sectorul mai profund are aspect de diaclaza meandrata si e strabatut de un activ de mici dimensiuni. Acesta are un parcurs subteran de lunga durata si apare la zi prin Izbucul Alunului Mic. Parcurgerea e de dificultate medie datorita stramtorilor din portiunea de intrare.
inapoi

Pestera Ponorul Mare

Date morfometrice:

  • Dezvoltare = m
  • Denivelare = m (d+ = m, d- = m)
  • Extensie = m
  • cod cadastral S.P.3415/ .
Pestera Ponorul Mare reprezinta pierderea de ape a Vaii Ponorului prin ponorul cu acelasi nume. Este remarcabil faptul ca apele se pierd in versantul stang al vaii pentru ca apoi sa subtraverseze talvegul si sa se indrepte spre interiorul versantului drept. Aceste ape reapar in Pestera Rece. In vara anului 2006 s-a reusit jonctionarea pesterii cu o mica intrare aflata la 20m altitudine relativa in versantul drept al Vaii Ponorului. Intrarea in pestera e cunoscuta de foarte multa vreme, dar, din cauza numerosilor busteni ce blocheaza accesul aceasta nu a fost explorata decat dupa auli 2000. Initiatorul explorarilor a fost Ovidiu Pop (Speo Poli). Parcursul e dificil din cauza stramtorilor si a depozitelor mari de aluviuni. Riscul de viitura este imens, dar s-a mai redus cu ceva dupa descoperirea celei de-a doua intrari.Parcurgerea se realizeaza in costum de neopren. La debite mari ale Vaii Ponorului o mare parte a apelor depasesc pierderea Ponorului Mare si se scurg la 50m aval in Ponorul Mic. Chiar daca distanta minima dintre cele 2 cavitati este de numai 9m, acestea nu au fost inca jonctionate. Pesterile sunt in explorare si se spera realizarea jonctiunii dintre ele si de asemenea jonctiunea cu Pestera Rece.
inapoi

Sistemul Hidrocarstic Cerbului

Sistemul Hidrocarstic Cerbului include Pestera Cerbului, Avenul cu Vaca, pierderile din Poiana Onceasa, pierderile de pe Valea Alunului Mare amonte de intrarea in Pestera Cerbului, precum si izbucurile din albia vaii din dreptul Izbucului Alunului Mare.

Sistemul Cerbului foto:Gigi Fratila

Date morfometrice:
  • Dezvoltare = 6212m
  • Denivelare = 123m
  • Extensie = 1150m
  • cod cadastral S.P.3415/ .
Sistemul Cerbului e alcatuit din Pestera Cerbului si Avenul cu Vaca. Pestera protejata, clasa de protectie B cu sectoare de clasa A, aflata in custodia Clubului de Speologie Politehnica. Sistemul se gaseste in versantul stang al Vaii Alunului Mare si se continua pana sub Poiana Onceasa. Pestera Cerbului a fost descoperita in anul 1987 de catre Gigi Fratila, Calin Baciu si Catalin Pulbere. Avenul cu Vaca e cunoscut de foarte multa vreme, prima incursiune in subteran fiind efectuata de catre Liviu Valenas in 19??. Pestera Cerbului a fost explorata si cartata pe primii 3 km de catre speologii de la Speo Poli. Dupa 1992, in urma colaborarii cu speologii francezi de la GSM Grenoble, se reuseste descoperirea salilor finale, precum si realizarea jonctiunii cu Avenul cu Vaca. Pana in 1995 s-au mai explorat galerii fosile si active, lungimea cavitatii ajungand la 6212m, a doua ca lungime in zona. Pestera se dezvolta pe 2 nivele, unul activ si unul fosil. Ambele galerii prezinta morfologii interesante si spectaculoase. Galeria fosila este frumos concretionata. Cele 2 galerii nu se suprapun decat in zona finala, restul pesterii fiind reprezentata sau de galeria activa, sau de cea fosila, fapt ce ne da mari sperante in privinta potentialului explorativ. O prezenta inedita in aceasta pestera o reprezinta fauna mumificata (jderi, lilieci, broaste, rozatoare) de pe Galeria Jderilor. Galeria de Metrou din zona intrarii (prin Pestera Cerbului) adaposteste o mica colonie de lilieci. Parcurgerea pesterii este destul de dificila, necesitind echipamente si cunostinte de TSA. Accesul prin Avenul cu Vaca este uneori restrictionat de prezenta acumularilor de gheata.
inapoi

Sistemul Hidrocarstic Coltului

Sistemul Hidrocarstic Coltului e alcatuit din Pestera Coltului si Pestera Pepii. Aceste 2 pesteri sunt separate de un sifon care a fost plonjat dar care nu a putut fi depasit, astfel incat jonctiunea nu a fost facuta.

Pestera Coltului

Date morfometrice:

  • Dezvoltare = 3??? m
  • Denivelare = 86 m (d+ = 53 m, d- = 33 m)
  • Extensie = ??? m
  • cod cadastral S.P.3415/ .
Pestera e localizata in versantul stang al Vaii Somesului, la 70m altitudine relativa. Este in custodia Clubului Politehnica, dar nu este clasificata din punct de vedere al claselor de protectie. A fost descoperita in anul 1988 de catre Ciprian ????? de la Clubul sus amintit, explorarile si cartarile fiind efectuate de catre speologii de la Speo Poli si, dupa 1993, in colaborare cu cei de la GSM Grenoble. Pestera are o mare galerie activa, raul subteran pierzandu-se in aval intr-un sifon ce comunica cu sifonul amonte din Pestera Pepii. pe parcursul activului exista mici portiuni de fosil. In portiunea finala se intercepteaza o zona de colectare marcata de numeroase hornuri, unele cu curent de aer, care ar corespunde la suprafata unui platou dolinar situat pe culmea dintre Somes si Valea Alunului Mic. Pestera urmareste Falia Saranciob pe care mai sunt localizate Pestera Saranciob si Pestera Diaclaza, precum si un ponor fosil pe Valea Alunului Mic, ceea ce ne da sperante mari in directia continuarii explorarilor. Parcurgerea pesterii, chiar daca nu e foarte dificila, necesita cunostinte de TSA si de abordare a raurilor subterane.
inapoi

Pestera Pepii

Date morfometrice:

Este cunoscuta de multa vreme, prima cartare a pesterii fiind facuta de Liviu Valenas (Z Oradea). E localizata in versantul drept al Vaii Somesului in imediata apropiere a drumului forestier.Pestera are o galerie activa unica cu aspect foarte asemanator cu al galeriei active din P. Coltului. Sifonul terminal a fost plonjat in mai multe randuri in speranta realizarii jonctiunii cu pestera Coltului, dar, din cauza depozitelor de montmilh extrem de groase, acest lucru nu a fost posibil. Parcurgerea e lejera dar exista sanse mari de a face baie la 5 grade celsius.
inapoi

Sistemul Hidrocarstic Honu

Sistemul Hidrocarstic Honu e alcatuit din Pestera Honu, Izbucul Honu, Pestera Fisura Neagra si Avenul din Cuciulat. Pesterile nu au fost jonctionate dar sistemul este in curs de explorare.

Pestera Honu

Date morfometrice:

  • Dezvoltare = 150 m
  • Denivelare = ?? m (d+ = m, d- = m)
  • Extensie = m
  • cod cadastral S.P.3415/ .
Pestera Honu se gaseste in versantul stang al Vaii Somesului Cald, la intrarea in Cheile Somesului. Este o pestera turistica cunoscuta de foarte multa vreme. Curentul puternic de aer prezent la intrarea acestei pesteri ne-a determinat sa decolmatam capatul pesterii actiune ce a dus la descoperirea unui put. Explorarile sunt in derulare. Pestera e reprezentata de o galerie fosila unica, dar exista posibilitatea de a descoperii si un sector activ, riul subteran iesind la zi prin Izbucul Honu aflat cu 40m sub intrarea pesterii. Impreuna cu Pestera Fisura Neagra si Avenul din Cuciulat formeaza un sistem hidrografic care este in curs de explorare.
inapoi

Pestera Fisura Neagra

Date morfometrice:

Pestera e localizata in versantul drept al Vaii Vacii. Este in custodia Clubului Politehnica dar nu e clasificata din punct de vedere al claselor de protectie. Intrarea a fost descoperita de Liviu Valenas (Z Oradea) care a explorat si cartat primii 30m. In 1989 o echipa condusa de Gigi Fratila si Calin Baciu (Speo Poli) redescopera pestera si depaseste terminusul anterior explorand pestera la nivelul cunoscut in ziua de azi. Intrarea e reprezentata de o dolina de dimensiuni medii in care, la ploi abundente, intra un mic activ. Aspectul galeriilor e specific pesterilor care receptioneaza vai torentiale, fiind puternic denivelate si strabatute de active temporare. Exista mai multe cursuri de apa, in portiunea finala acestea conflueaza in 2 cursuri principale. Apele apar la zi prin Izbucul Honu, dar debitul acestuia e mult mai mare decit cel din Fisura Neagra. din acelasi sistem hidrocarstic mai face parte si Avenul Cuciulat. Parcurgera nu e dificila dar implica folosirea echipamentului de TSA. Pestera e foarte expusa viiturilor.
inapoi

Avenul din Cuciulat

Date morfometrice:

Avenul e situat in versantul drept al Vaii Vacii in zona de izvoare a acesteia, la aproximativ 150m amonte de intrarea in Pestera Fisura Neagra. A fost descoperit in anul19?? de catre Liviu Valenas (Z Oradea). Avenul debuteaza cu un impresionant put de aproximativ 50m urmat de o galerie puternic descendenta cu un mic curs de apa. Acesta apare la zi prin Izbucul Honu.Parcurgerea pesterii implica folosirea echipamentului de TSA.
inapoi

Sistemul Hidrocarstic Humpleu

Sistemul Hidrocarstic Humpleu include Sistemul Humpleu, Pestera cu Apa Din Valea Firei, Avenul Ghetarul Vartop din Groapa Larga, Pestera Vartopas, avenele din Poiana Marului, Groapa Larga si Poiana Vartop. Sistemul Humpleu este prezentat pe prima pagina a site-ului asa incit in continuare vom prezenta celelalte pesteri.

Pestera Vartopasu

Date morfometrice:

  • Dezvoltare = m
  • Denivelare = m (d+ = m, d- = m)
  • Extensie = m
  • cod cadastral S.P.3415/ .
Pestera este situata in bordura superioara a depresiunii carstice Groapa larga, in versantul stang al Vaii Ponorului. A fost descoperita in anul 198? de catre ???.
inapoi

Pestera Ghetarul de la Vartop

Date morfometrice:

Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
inapoi

Alte pesteri si sisteme hidrocarstice

Pestera Izbucul Alunului Mare

Date morfometrice:

Pestera se gaseste in versantul drept al Vaii Alunului Mare intrarile fiind clar marcate de prezenta izbucului cu acelasi nume.Pestera protejata, clasa de protectie B, aflata in custodia Clubului Politehnica. Pestera a fost descoperita in anul 198? de catreLliviu Valenas care exploreaza si carteaza primii 300m. Dupa 198? speologii de la Speo Poli reiau explorarile, pestera ajungand rapid la ????m dezvoltare. Dupa 199?, in colaborare cu speologii de la GSM Grenoble se descopera un sistem de galerii fosile care duc dezvoltarea pesterii la situatia actuala. Pestera are aspect labirintic, avand un activ important ca si debit, sectoare scurte de galerie fosila si numeroase galerii ascendente, semifosile, cu denivelare accentuata. Sursa apelor raului subteran este incerta, ele provenind din infiltratiile de la contactul calcarelor cu rocile vulcanice. Distanta dintre sifonul terminal al pesterii si contactul litologic este destul de mare, ceea ce ne da sperante la viitoare explorari. Pestera se afla in prezent in explorare. Parcurgerea nu necesita folosirea echipamentelor de TSA, dar implica folosirea costumului de neopren. Pestera e deosebit de expusa si de periculoasa in caz de viitura.
inapoi

Pestera Grama

Date morfometrice:

Este cunoscuta si sub numele de Corobaia Mare. E localizata in versantul stang al Vaii Firii si reprezinta cea mai estica mare pestera a regiunii. Pestera are 2 nivele, unul activ si unul fosil. Parcurgerea portiunii finale implica folosirea costumului de neopren.
inapoi

Pestera Lespezi

Date morfometrice:

Text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text text
inapoi

Pestera Ponorul din Cuciulat

Date morfometrice:

Pestera se gaseste in zona de platou dintre Izvoarele Valea Somesului Cald si Izvoarele aii Vacii, in apropierea Avenului din Cuciulat. Chiar daca se invecineaza cu Sistemul Hidrocarstic Honu nu face parte din acesta, activul din pestera aparand la zi printrun izbuc din Cheile Somesului Cald.A fost descoperita in anul198? de catre Liviu Valenas (Z Oradea). Pestera are un indice de ramificatie extrem de ridicat. Ea reprezinta un ponor fosil la contactul litologic dintre rocile vulcanice si calcare. In portiunea finala se intercepteaza un mic activ extrem de meandrat.
inapoi

Pestera Alunuluit

Date morfometrice:

Se aseste in versantul drept al Vaii Alunului Mic, la o altitudine relativa de 15m/ Este cunoscuta de foarte multa vreme, fiind prezenta pe mai toate hartile turistice ale Muntilor Apuseni. Este usor de parcurs dar e destul de incalcita mai ales datorita sifonului intermitent din capat.
inapoi

Pestera Zmeilor de la Onceasa

Date morfometrice:

Se gaseste in versantul drept al Vaii Ponorului, amonte de Sistemul Hidrocarstic Ponor. Este cunoscuta de foarte multa vreme fiind semnalata in literatura de specialitate de la inceputul secolului XIX. Pestera se remarca prin depozitul urias de oase fosile, probabil cel mai mare din Romania. Din pacate, in lipsa unor masuri adecvate de protectie, acest depozit este pradat sistematic de catre hoti.
inapoi

Pestera Saranciob

Date morfometrice:

Se gaseste in versantul stang al Vaii Alunului Mic, amonte de Pestera Poarta Alunului. A fost descoperita in anul 198? de catre ??(Speo Poli) si explorata pe primii 30m. In 2001 Vasile Baciu depaseste stramtoarea din terminus. In acelasi an se exploreaza si carteaza galeriile care se cunosc in prezent. Pestera are aspect de aven, fiind formata din galerii cu panta accentuata (ascendenta sau descendenta). In punctul de cota miima se intercepteaza un mic activ care apare la zi printr-un izbuc situat in talvegul Vaii Alunului Mic in dreptul pesterii. Parcurgerea e de dificultate medie si nu necesita folosirea echipamentelor de verticala.
inapoi

Pestera cu Ceata

Date morfometrice:

Se gaseste in versantul stang al Vaii Vacii, in sectorul de chei al acesteiai. A fost descoperita in anul 198? de catre Tudor Tamas(Speo Poli). Parcurgerea e de dificultate medie si nu necesita folosirea echipamentelor de verticala.
inapoi

Copyright 2008. Gigi Fratila.

Site realizat cu sprijinul Outdoor 4 U